Termenul limita pentru inregistrarea substantelor chimice se apropie. “Preinregistrarea” substantelor, in perioada 1 iunie – 1 decembrie, le da importatorilor si producatorilor posibilitatea de a evita testarile inutile si de a castiga mai mult timp pentru inregistrarea definitiva.
Regulamentul REACH obliga toate intreprinderile cu sediul in UE sa inregistreze (sau sa preinregistreze) substantele chimice pe care le produc sau le importa in cantitati mari – de cel putin o tona pe an. Informatiile furnizate de acestea vor fi folosite pentru a evalua riscurile la adresa sigurantei si pentru a vedea in ce masura substantele chimice pot afecta sanatatea oamenilor si mediul.
“Regulamentul REACH este cel mai ambitios act legislativ din lume in domeniul substantelor chimice”, a explicat comisarul european pentru mediu, Stavros Dimas. “Acesta va aduce o contributie inestimabila la gestionarea sigura a substantelor chimice pe teritoriul UE”. Peste 30 000 de substante (acizi, metale, solventi etc.) fac obiectul cerintelor de preinregistrare si inregistrare.
Preinregistrarea va ajuta intreprinderile sa faca schimb de informatii si sa-si diminueze costurile prin evitarea testarilor care nu sunt necesare. In plus, le va permite sa castige mai mult timp pentru inregistrarea definitiva. Agentia Europeana pentru Produse Chimice (ECHA) a propus prelungirea cu 3 pana la 11 ani a termenelor limita pentru intreprinderile care isi preinregistreaza substantele.
Intreprinderile care nu isi indeplinesc obligatiile de preinregistrare, in perioada 1 iunie – 1 decembrie 2008, vor fi nevoite sa-si intrerupa imediat activitatile de productie sau import. Pentru a relua aceste activitati, vor fi nevoite sa urmeze intreaga procedura de inregistrare.
La data de 29 aprilie, Biroul European pentru Substante Chimice(BESC) a aniversat 15 ani de monitorizare a substantelor chimice periculoase. Perioada de preinregistrare va incepe in ziua in care BESC va transfera competentele sale noii Agentii ECHA.
Florin Georgescu a fost spânzurat cu capul în jos de poliţişti, bătut şi insultat, în 1996. Colegii de celulă l-au violat, la instigarea poliţiştilor. CEDO i-a acordat despăgubiri de 8.000 de euro.
România a fost condamnată marţi de Curtea Europeană pentru Drepturile Omului pentru tratamente inumane şi degradante aplicate de poliţişti unui bărbat bătut de mai multe ori, până la pierderea cunoştinţei. Florin Georgescu, atunci în vârstă de 30 de ani, a fost arestat în ianuarie 1996 pentru escrocherie şi fals. Deţinut pentru trei luni, Georgescu afirmă că a fost bătut în primele patru săptămâni de poliţişti mascaţi, dar şi de colegii de celulă, instigaţi de poliţişti.
Conform declaraţiilor lui Georgescu, el a fost obligat, sub ameninţarea cu moartea, să se aplece cu mâinile încătuşate în spatele genunchilor. Anchetatorii l-au spânzurat apoi cu capul în jos, lovindu-l peste mâini şi peste picioare. Aceste metode, practicate noaptea, în timpul interogatoriilor, se repetau o dată la două sau trei zile. Fostul deţinut mai susţine că o dată a fost bătut cu vergele de metal peste cap şi peste spate, că a fost insultat şi lovit la ficat timp de două ore, până ce şi-a pierdut cunoştinţa.
Poliţiştii i-au încurajat pe ceilalţi deţinuţi să îl violeze, să îi spargă dinţii şi să-l forţeze să mănânce alimente peste care urinaseră.
Decizia Curţii se bazează pe raportul medical întocmit la o lună după evenimente, care constata faptul că relele tratamente au avut loc şi au fost suficient de grave încât să constituie o violare a articolului 3 al convenţiei europene a Drepturilor Omului. Judecătorii europeni au mai stabilit că autorităţile române nu au condus o anchetă eficientă în acest caz. Georgescu va primi 8.000 de euro pentru prejudiciul moral.
La începutul lunii martie, CEDO condamna România pentru rele tratamente aplicate unui cetăţean de etnie romă din judeţul Suceava, bătut de poliţişti în urmă cu şapte ani. În acel caz, CEDO stabilise daune de 15.000 de euro.